Drepturile Naturii au acum toate șansele să fie recunoscute oficial în constituția unui stat european: Irlanda

Irlanda ar putea deveni astfel primul stat din Europa care stabilește prin chiar constituția sa faptul că natura are drepturi legale exact ca și o persoană umană.

De ce Irlanda? Deoarece istoria și cultura acestei țări fac din natură un membru al comunității cu drepturi cel puțin egale cu cele ale oamenilor

Tradiția și mitologia irlandeze consemnează și se bazează pe o natură care nu numai că este vie, dar se implică în istorie și în însăși ființa comunității umane. 

Mai mult, revendicarea acestei mitologii și tradiții, acestei ființe vii, inteligente, mereu prezente în comunitate care este natura a devenit de-a lungul zbuciumatei istorii a insulei un element identitar, care a ajuns să definească însăși natura statului.

Este deci un teren fertil pe care noua mișcare a Drepturilor Naturii și-a găsit nu numai rădăcini firești, ci și șansa de a se instala chiar ca un capitol distinct al Constituției acestui stat modern.

Dintr-un articol semnat de Lisa Place pe site-ul hubului european al Alianței Globale pentru Drepturile Naturii aflăm detalii despre parcursul ideii de drepturi ale naturii (cearta an dúlra) în Irlanda.

https://www.garneurope.org/cearta-an-dulra-a-new-chapter-for-irelands-constitution/

În ultimii cinci ani, o mișcare discretă, dar puternică, a prins rădăcini în Irlanda - succesul ei ar putea face ca Republica să devină prima țară din UE care consacră Drepturile Naturii (Drepturile Naturii) în constituția sa națională.

Mișcarea juridică a început prin câteva moțiuni adoptate de orașul Derry, Consiliul Districtual Strabane și Consiliul Județean Donegal.

Apoi mișcare s-a amplificat, generând o serie de parteneriate locale, consultări publice și campanii la nivel local care fac legătura între consiliile locale și comunități.

Aceste eforturi locale, susținute de societatea civilă globală, au pus bazele unei schimbări instituționale la nivel național încă din 2022. 

Pe măsură ce consiliile de pe insulă continuă să recunoască drepturile inerente naturii, Irlanda se află acum în pragul unei schimbări juridice, politice și socio-ecologice transformatoare.

Adunarea Cetățenilor privind pierderea biodiversității a fost una dintre cele patru Adunări ale Cetățenilor la care s-a angajat în Programul pentru Guvernare, Viitorul Nostru Comun. 

În urma dezbaterilor din ambele Camere, această adunare a fost înființată oficial în februarie 2022, cu mandatul de a examina modul în care statul irlandez își poate consolida răspunsul la pierderea biodiversității și de a dezvolta propuneri concrete de acțiune. Adunarea a fost alcătuită din 100 de membri, 99 selectați aleatoriu din gospodăriile din Irlanda și un președinte independent numit de Taoiseach.

Adunarea Cetățenilor s-a angajat în deliberări ample, bazându-se pe contribuții de la experți și de la mai multe organisme din domeniul climei, precum și de la publicul larg. 

La ultima sa ședință, Adunarea a votat un set cuprinzător de propuneri, convenind în cele din urmă asupra a 159 de recomandări: 73 la nivel înalt și 86 specifice sectorului. Printre acestea s-a numărat și o propunere inovatoare, înaintată de profesioniști din domeniul juridic din Irlanda și Regatul Unit, care solicita un referendum pentru modificarea Constituției în vederea recunoașterii Drepturilor Naturii. Adunarea a votat în mod covârșitor în favoarea acestei propuneri, 83% susținând includerea acesteia în recomandările finale către guvern.

Acesta este un semn predictor foarte bun pentru soarta Drepturilor Naturii, arătând că acestea au toate șansele să fie adoptate și într-o adunare cu puterea reală de a schimba Constituția.

„Adunarea Cetățenilor este o modalitate bună de a lua temperatura” pentru a evalua opinia generală a societății irlandeze, spune Președintele Adunării, Dr. Aoibhinn NÍ Shúilleabháin.

˝Atunci când Adunarea Cetățenilor a votat pentru abrogarea celui de-al optulea amendament privind avortul, procentul de susținători a reflectat aproape exact procentul publicului care a susținut în cele din urmă măsura la urne.

În pledoaria experților academici și juridici ai Alianței Globale pentru Drepturile Naturii se arată că Drepturile Naturii reprezintă o schimbare de paradigmă: în loc ca omenirea să considere natura doar ca pe o resursă care trebuie exploatată în scopurile oamenilor, Drepturile Naturii ne invită să restaurăm un mod relațional de a fi în lume - unul care este deja profund înrădăcinat în cultura, limba și legea indigenă irlandeză. Culturile indigene din întreaga lume ne amintesc că munții, râurile și fauna sălbatică nu sunt mărfuri de schimb, ci sunt rude ale noastre. Mitologia irlandeză și limba nativă irlandeză reflectă această viziune asupra lumii.

Istoria și mitul se împletesc strâns atunci când este vorba despre popoarele care au locuit aceste zone și cele care au venit să se așeze în aceste zone. Expertul Peter Doran evocă poveștile mitice ale Fomorienilor și tribului Tuatha Dé Danaan: tensiunea se află între încercările de a supune Natura voinței umane, pe de o parte, și apelul la onorarea suveranității Naturii, pe de cealaltă parte. 

Această înțelepciune ecologică, înrădăcinată în moștenirea culturală irlandeză, demonstrează că strămoșii irlandezi au înțeles intuitiv nevoia de echilibru și respect pentru lumea vie.

În al doilea rând, valoarea inerentă a naturii era deja recunoscută de tradițiile juridice irlandeze antice, legea Brehon fiind un sistem eco-legal timpuriu. „De exemplu, cu mult înainte de legile moderne privind conservarea naturii, «judecățile de vecinătate» din secolul al VIII-lea din Bretha Comaithchesa conțineau o listă de douăzeci și opt de copaci și arbuști și diversele sancțiuni care ar fi suportate de oricine i-ar deteriora. Ulterior astfel de principii de mediu au fost înlocuite de dreptul comun britanic colonial.

Consacrarea Drepturilor Naturii în Irlanda „ar putea semnala o turnură remarcabilă în călătoria insulei către o ecologie politică indigenă - un act de eliberare atât pentru Natură, cât și pentru poporul irlandez”. 

Într-adevăr, acceptarea principiilor decolonizării și justiției ecologice sunt extrem de relevante pentru patrimoniul Irlandei. Insula a fost considerată un teren de antrenament colonial britanic: „un exemplu de manual despre distrugerea mediului natural în scopuri comerciale, politice și coloniale”. Pădurile irlandeze au fost defrișate, iar terenurile expropriate pentru imperiu. Se pot face paralele moderne cu industriile extractive actuale: rezervele de gaze offshore sunt exploatate, iar insula rămâne un loc atractiv pentru industria minieră. Nu există nicio îndoială că filozofiile imperiale europene au permis ecocidul și genocidul indigen în întreaga lume. 

Dincolo de miturile populare, raportul respectuos cu natura este cuprins în limba irlandeză,  iar colonizarea lingvistică însăși se împletește cu deposedarea de mediu: prin distorsiunea limbii și a locului, pământul a fost răpit locuitorilor săi, deoarece toponimele irlandeze, infuzate cu memorie locală, mituri și cunoștințe, au fost înlocuite cu denumiri englezești fără sens.

Când Irlanda a obținut independența, autorii Constituției din 1922 au căutat în mod deliberat să curețe legislația irlandeză de elementele coloniale și să „recupere calitățile înalte ale vechiului drept cutumiar irlandez”. 

Aceste eforturi timpurii au reflectat ambiția de a restaura principiile juridice care puneau accent pe responsabilitățile comunale și ecologice, cum ar fi îndatoririle de grijă conținute în dreptul cutumiar Brehon menționat anterior. 

Astăzi, statul irlandez are oportunitatea de a extinde această viziune constituțională timpurie și de a consolida procesul de decolonizare a insulei, precum și de a afirma că „eliberarea politică trebuie să se extindă și la râurile, fauna, munții și pădurile noastre. Insula noastră este constituită dintr-o multitudine de comunități vii, atât umane, cât și mai mult decât umane”.

Așadar, se va organiza un referendum pentru includerea Drepturilor Naturii în Constituția Irlandei?

Încă nu s-au realizat pași decisivi în această direcție. Politica actuală ar putea explica acest lucru: în ultimul referendum (2022), guvernul a fost acuzat de gestionarea defectuoasă a procesului - ceea ce a făcut din chemare la referendum o problemă delicată pentru oricare guvern.

Irlanda se află acum la o răscruce de drumuri unde se întâlnesc înțelepciunea străveche, acțiunea locală și inovația juridică modernă. Deși recomandarea Adunării Cetățenilor arată un interes public clar pentru recunoașterea Drepturilor Naturii, progresele semnificative vor depinde de voința politică susținută și de mobilizarea la nivel local. 

 Bibliografie

Louise Cullens. “Should Ireland Give Rights to Nature?” BBC News, December 16 2023. https://www.bbc.com/news/articles/cd1d959wkq0o.

Ciara Brennan et al. “Rights of Nature in Ireland: Towards a Living Island of Rights-Bearing Communities. Submission to the Citizens’ Assembly on Biodiversity Loss,” Environmental Justice Network Ireland, September 2022, 3.

Peter Doran. “Rights of Nature Are the Rights of Ireland — Towards a Constitutional Referendum Like No Other,” Chemins Publics, March 5 2024. https://www.chemins-publics.org/articles/rights-of-nature-are-the-rights-of-ireland—towards-a-constitutional-referendum-like-no-other-copy

Eco Jurisprudence Monitor. “Ireland Citizens’ Assembly Constitutional Amendment Proposal to Recognize the Rights of Nature.” https://ecojurisprudence.org/initiatives/ireland-constitutional-amendment-recognizing-rights-of-nature-2/

The Citizens’ Assembly. “About the Citizens’ Assembly on Biodiversity Loss.” https://citizensassembly.ie/previous-assemblies/citizens-assembly-on-biodiversity-loss/

Caroline O’Doherty. “Citizens’ Assembly Seek Referendum to Give Nature Rights to Be Protected,” The Irish Independent, November 27 2022. https://www.independent.ie/news/citizens-assembly-seek-referendum-to-give-nature-rights-to-be-protected/42177504.html

Joint Committee on Environment and Climate Action. “Report on the Examination of Recommendations of the Citizens’ Assembly Report on Biodiversity Loss,” Oireachtas Report, December 2023, 3.