Top menu

Politicienii români s-au comportat faţă de natura ţării lor ca un elefant într-un magazin de sticlărie

Primul articol oficial apărut în presa romanească despre Campania de implicare a societății civile la Inițiativa Legislativă pentru Drepturile Naturii in România, proiect inițiat de Pachamama România. Ii mulțumim dl.-ului Ion Longin Popescu pentru susținere. Singura idee greșită care s-a transmis este legată de titlul articolului. Nu numai politicienii români s-au comportat față de natura țării ca un elefant într-un magazin de sticlărie. Fiecare român a greșit într-un mod sau altul (la un nivel mai mic sau mai mare) în mod abuziv față de natură. Suntem cu toți prinși în mirajul consumismului, și consumăm mult mai multe resurse și produse decât avem nevoie. Iar acest lucru izvorăște din faptul că ne simțim superior Naturii și nu parte din Natură. Trei idei importante aș vrea să le re-transmit:

1. Pentru a vindeca societatea noastră, trebuie să simțim interconectivitatea care există în mod natural între Om și Natură.

2. Efectele trecutului sunt rezultatul acțiunilor tuturor persoanelor (nu numai acțiunile unui singur grup). Pasivitatea și ignoranța societății civile sunt și ele factori decisivi către un rezultat nesustenabil.

3. Fiecare acțiune individuală contează către un viitor sustenabil, așa cum fiecare picătură de apă formează un ocean și oceanul are nevoie de fiecare picătură de apă. PUTEREA STĂ ÎN FIECARE DINTRE NOI. IMPORTANT ESTE SĂ NE FOCALIZĂM PE CONTRIBUȚIA PE CARE O PUTEM FACE PERSONAL și nu ce nu fac ceilalți din jurul nostru. Judecata duce numai la separare și stare de război energetic. – Alexandra Postelnicu – Pachamama România

ALEXANDRA POSTELNICU – “Politicienii români s-au comportat faţă de natura ţării lor ca un elefant într-un magazin de sticlărie” – Articol aparut in publicatia Formula AS

Director Executiv al Asociaţiei ” PachaMama România”, Bucureşti

Alexandra PostelnicuA venit şi cea de-a 7523-a primăvară de la fa­cerea lumii, conform calendarului bi­zan­tin. Ghioceii au ţâşnit din zăpadă, mugurii au explodat pe ramuri, privighetorile cântă în parcuri şi lunci. O companie olandeză, Mars One, mai puţin sensibilă la frumuseţile primăverii terestre, a anunţat că peste mai puţin de-un deceniu, va trimite primii oa­meni pe Marte (citiţi pe larg despre tema aceasta, în Periscopul revistei). Călătoria va fi doar dus. Cu­rajoşii vor fi selectaţi din 200.000 de voluntari care ar dori să părăsească Terra pentru totdeauna. Dum­nezeu cu ei! Totuşi, nu pot să nu mă întreb: ce fiinţă umană este aceea care are puterea să se desprindă de Mama Pământ? Cum să trăieşti tot restul vieţii privind Pământul pe cer, ca pe-o stea? Un loc în care să nu te mai întorci niciodată? În ce mă priveşte, n-aş opta niciodată pentru o astfel de aventură. Îmi place pe pământ, unde viaţa îţi oferă o corolă imensă de fru­mu­seţi. Chiar dacă suntem avertizaţi că civilizaţia umană ar putea dispărea în următoarele secole, oamenii sunt făcuţi să vieţuiască aici, în… supa maternă. Du-te, na­vighează printre stele, dar vino înapoi, rămâi pă­mântean, în legea înaintaşilor tăi. Poate e o concepţie conservatoare, dar nu cred că salvarea pământenilor din faţa anunţatei Apocalipse se poate face prin stră­mutarea pe o altă planetă. Singura soluţie este sal­va­rea planetei albastre! Opriţi defrişarea pădurilor, sto­paţi vânătoarea sălbăticiunilor, respectaţi planeta ca pe o fiinţă vie, oblojiţi-i rănile, încetaţi exploatarea sălbatică a resurselor! Terra are drepturi, ca fiecare dintre fiinţele lăsate de Dumnezeu pe pământ. Alianţa “PachaMama” (Mama Pământ, în limba indigenilor achuar din Peru şi Ecuador), fondată în SUA, în 1995, este o comunitate globală (are filiale în 82 de ţări!) care oferă oamenilor şansa de a crea un viitor durabil pentru planeta noastră. În România, “PachaMama” s-a născut din visul Alexandrei Postelnicu, psiholog cu studii făcute în SUA – care şi-a schimbat toate pla­nurile profesionale, pentru a se pune în slujba salvării Pământului.

“Suntem o mare familie, având o responsabilitate comună: sănătatea pământului”

- Vă place să spuneţi că sunteţi un “visător care s-a trezit”, şi că PachaMama este o comunitate de “vi­sători treziţi”. Treziţi din ce?

- Treziţi din visul că suntem stăpânii pământului, ai naturii, că trăim şi suntem separaţi unii de alţii, când, de fapt, noi, oamenii, suntem o mare familie, având o responsabilitate comună: sănătatea pămân­tu­lui. Este responsabilitatea noastră să ne trezim din acest vis şi să schimbăm modul în care vedem lumea. Stiinţa modernă validează ceea ce străbunii noştri ne-au transmis: că noi, pământenii, facem parte dintr-un întreg, şi orice acţiune a noastră are consecinţe glo­bale. Riscăm să ne autodistrugem, viitorul genera­ţii­lor următoare este pus în pericol, există atât de multă suferinţă, frică, nepăsare, dar, în acelaşi timp, slavă Domnului, există foarte multe resurse şi oameni care lucrează la schimbare.

- Care este, pe scurt, filosofia Alianţei “PachaMama”?

- “PachaMama” este organizaţia care aminteşte ome­nirii că Natura are drepturi, ca şi oamenii. Drep­turile naturii se manifestă prin echilibrarea a ceea ce este bun pentru fiinţele umane cu ceea ce este bun pentru celelalte specii, cu ceea ce este bun pentru pla­netă, în ansamblu. Alianţa “PachaMama” a fost creată la invitaţia achuarilor, un popor indigen din jungla amazoniană. De la începutul secolului 20, persoane fizice şi juridice din aşa-zisa lume “modernă” au în­cer­cat să exploateze terenurile achuarilor pentru re­sursele de petrol. Achuarii ştiau însă că marile com­panii petroliere au otrăvit pădurile tropicale şi tot ceea ce este viu în ele. Atunci, înţelepţii achuarilor au făcut un pas îndrăzneţ: au decis să nu aştepte ca ame­nin­ţarea să le bată la porţi şi au contactat ei lumea modernă, care le voia răul. Alianţa “PachaMama” a luat naştere tocmai ca răspuns la această chemare a tri­bu­rilor achuar. Pentru prima dată în lume, drep­tu­rile naturii (sub această denumire) au fost incluse în­tr-o Constituţie – Constituţia Ecuadorului, în care se spune: “Natura sau PachaMama (Mama Terra), un­de viaţa există sau se dezvoltă, are dreptul de a fi res­pectată pentru însăşi existenţa sa. Natura este o fiinţă vie. Statul va încuraja persoanele fizice, juri­di­ce şi comunităţile să protejeze natura şi va pro­mo­va respectarea tuturor elementelor care alcă­tuiesc un ecosistem.”

- Unde mai există o grijă similară faţă de na­tu­ră?

- În câteva ţări de pe toate continentele. Spre exemplu, Bolivia. Această ţară a adoptat drepturi ale Naturii la nivel naţional şi a desemnat un avocat al poporului pentru a trata direct chestiunile de mediu. Şi peste treizeci de municipalităţi din SUA, printre care Santa Monica şi Pittsburgh, au adoptat drepturi ale Naturii la nivel local. În plus, hotărâri judecă­to­reşti recente urmează această tendinţă, cum ar fi, de pildă, cea de recunoaştere a râului Wanganui, din Noua Zeelandă, drept o fiinţă vie, cu drepturi egale cu ale unei persoane. Recent, în 2014, şi Tunisia a inclus în constituţie ” Protecţia Climei şi a Mediului”. În Europa, Elveţia recunoaşte demnitatea tuturor fiin­ţelor; în constituţia sa, Spania recunoaşte drepturile mai­muţelor; chiar şi România propune o lege care recunoaşte delfinii ca deţinători de drepturi, şi chiar Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii a declarat public că animalele sunt fiinţe sensibile, şi nu doar mărfuri. Declaraţia Universală a Drepturilor Naturii a fost adoptată la Conferinţa din Cochabamba, Bolivia, în aprilie 2010. Atunci s-a spus: “Toţi facem parte din Mama Natură – o indivizibilă comunitate vie de for­me de viaţă interconectate. Toate metodele de ex­ploa­tare, abuz şi contaminare au cauzat mari dis­tru­geri Mamei Terra. Pentru a garanta drepturile oa­me­nilor, trebuie să recunoaştem şi să apărăm drepturile Ma­mei Terra. Mama Terra este sursa vieţii, a hranei, a învăţăturii, şi ne oferă totul pentru a trăi bine”.

“Ceea ce face România este o crimă ecologică fără egal”

- Cum stau lucrurile în România?

- Mişcările din 2013, “Uniţi, Salvăm Roşia Mon­tană”, sunt un semnal că românii s-au trezit şi sunt foarte deschişi la schimbare. Mai ales generaţia tână­ră. Acţionăm în moduri diverse, pentru că provocările sunt mari. Dacă ar fi să punem un diagnostic pă­mântului românesc, atunci am fi nevoiţi să lansăm puternice semnale de deznădejde. Guvernanţii români n-au ajuns încă la nivelul minimal de înţelegere a faptului că Natura are drepturi. Dinspre guvern au venit vânzarea resurelor subterane corporaţiilor stră­ine, tentaţia de a distruge munţi întregi pentru aşa-zise beneficii economice, distrugerea a sute de mii de hectare de păduri, otrăvirea adâncurilor cu substanţe de foraj, afectarea gravă a apelor freatice, chimizarea agresivă a solului, secătuirea râurilor de munte, prin construirea a zeci de microhidrocentrale. Din pers­pectiva PachaMama, ceea ce face România este o cri­mă ecologică fără egal, deoarece Dumnezeu a lăsat aici o biodiversitate uluitoare şi un pământ sfânt. Fără exa­gerare, guvernanţii, politicienii români s-au com­portat faţă de natura ţării lor ca un elefant într-un ma­ga­zin de sticlărie, dovedind o lipsă de respect scan­daloasă. De fapt, cine nu respectă natura nu se res­pectă pe sine. De aceea, organizaţia noastră îşi pro­pune să aducă legea Drepturilor Naturii şi în Ro­mânia, cu toată opoziţia clasei politice.

- Ce importanţă ar avea această lege dacă, printr-un miracol, ar fi votată de parlament?

- Dacă legea drepturilor Naturii ar fi adoptată şi respectată în România, cred că probleme precum Ro­şia Montană, gazele de şist sau micro­hi­drocen­tralele din munţi ar fi rezolvate automat. Adică ar fi interzise. În general, starea de sănătate a societăţii româneşti actuale este foarte proastă. Cred că primul pas este să ne trezim la realitatea cu care ne con­fruntăm, să înfăptuim ” trezirea visătorului”, schim­bând visul lu­mii moderne – consumismul – cu un vis al legăturii dintre toţi oamenii. Respectul pentru natură este cea mai puternică legătură pe care o putem imagina. Ro­mânii nu pot fi rupţi, separaţi de englezi, de bolivieni sau de indonezieni, pentru că natura este a tuturor, în mod egal. Dacă distrugi patru munţi în Apuseni, crima se simte în Australia sau în Canada, iar strigătul pământului rănit se aude în stele. Aş spune că durerea şi tristeţea produse de cazul Roşia Montană a adus vindecare în vieţile tuturor susţină­torilor, pentru că ne-a reamintit de legătura pe care o avem cu pământul românesc. Ne-a unit destinele; ne-am dat seama că nu suntem singuri şi că sunt mulţi oameni ca noi în lume, care vor să aducă o contribuţie pozitivă în societate. Ne-a dat încredere că putem face ceva, putem avea puterea de a schimba lucrurile, dacă ne unim forţele şi acţionăm împreună.

NICOLETA TAYLOR
Phoenix, Arizona, SUA

“Să adoptăm Drepturile Pământului în viitoarea Constituţie a României”

Nicoleta Taylor“Trezirea mea ecologică a început atunci când am văzut, cu durere, pădurile noastre seculare căzute sub drujbe lacome; când am auzit plân­sul râurilor de munte, pri­zo­niere în tuburi monstruoase de plastic; când am privit în ochii oamenilor de la Roşia Montană. Am înţeles că, dacă doresc să schimb lucrurile, nu ajunge să fiu indignată şi să aştept ca cineva să facă ceva, ci trebuie să mă implic direct, să devin eu însămi parte din schimbare. Am început sim­plu, cu semnarea de petiţii. Iată doar câteva dintre ele: mi­ne­ritul cu cianuri, defrişările, fracturarea hidraulică a ga­zelor de şist, agricultura cu pesticide, organismele modificate genetic etc. Petiţiile au adus rezultate, dar am înţeles că, deşi avem victorii parţiale, ameninţările vor continua să bată la uşa Pământului, într-o luptă şi o poveste fără de sfârşit. Am început să caut soluţii şi aşa s-a născut ideea adop­­tării Drepturilor Pământului în Constituţia Ro­mâniei. Dacă recunoaştem planeta ca sursa noastră de viaţă, ca mama şi casa noastră, atunci putem înţe­lege uşor faptul că tot ceea ce ame­ninţă Pământul ameninţă şi viitorul copiilor noştri. Dacă îi acordăm Planetei drepturile fundamentale la viaţă, apă curată, aer curat, biodiversitate, echilibru, restaurare şi trai fără poluare, ne (re)acordăm nouă înşine aceste drepturi. Astfel schimbăm evoluţia umanităţii, de la o societate care exploatează resursele Pământului ca pe o proprietate în lichidare, la o so­cietate care trăieşte în armonie cu Pământul, creează tehnologii ecologice şi îşi proiec­tează dezvoltarea. Într-o lume care se tre­zeşte şi îşi regăseşte valorile primordiale, printre care şi hrana organică, România are cel mai înalt potenţial din Eu­ro­pa, în dezvoltarea şi practicarea agriculturii eco­logice. Imaginaţi-vă numărul de locuri de muncă pe care această nişă îl poate crea şi care are potenţialul de a revigora cu ade­vărat economia României! Nu trebuie să rein­ventăm nimic, ci doar să ne păstrăm tradiţiile, să ne amin­tim cine suntem şi ceea ce dorim să lăsăm în ur­ma noastră. Un alt avantaj excepţional al pămân­tului românesc este frumuseţea acestuia, cu un peisaj de excepţie, care cuprinde toate formele de relief, com­bi­nate cu o floră şi o faună de poveste, şi oameni gos­podari şi primitori, cum rar întâlneşti în lume. Asta îi conferă României un potenţial deosebit în dezvol­tarea turismului. În viitor, oameni din multe ţări, în care autenticitatea naturii a fost pierdută sau distrusă, vor căuta să viziteze sanctuarele noastre na­turale, să ex­perimenteze întoarcerea la origini. Din nou, nu trebuie să reinventăm nimic, ci să păstrăm şi să îngri­jim cu dragoste ceea ce avem deja, ceea ce Pă­mântul, mama şi casa noastră, ne-a dat cu atâta dăr­nicie.”

Sursa: www.formula-as.ro

Nu există niciun comentariu.

Lasă un răspuns