Top menu

Despre încălzire şi încheiere la alergare

incalzirea si incheierea

Revenim în această săptămână cu un nou articol din cartea „Alergăm pentru sănătate: din tainele eforturilor fizice” adomnului Silviu Dumitrescu (foto), autor și antrenor emerit al atletismului românesc.

Dorim să aflați mai multe informații extreme de prețioase despre ”Încălzire și Încheiere”.

Domnul Dumitrescu ne spune că de cele mai multe ori, amatorii de mişcare nu ştiu, sau nu vor să ştie, că organismul are nevoie, înainte de a depune un efort, de o aşa numită „încălzire”. Ea contribuie la obţinerea rezultatelor superioare, dar cel mai important este faptul că ea apără organismul de un şoc pe care 1-ar suferi de la starea de repaus la cea de efort intens. Marile funcţiuni organice, şi în mod special aparatul circulator, trebuie pregătite pentru buna lor funcţionare. În lipsa încălzirii, înaintea eforturilor de mare intensitate, se pot produce crampe, întinderi sau rupturi muscular, iar după efort, febră musculară (curbatură). Dar cel mai grav este agresiunea asupra inimii care, pe lângă faptul că o poate slăbi, poate duce şi la accidente mult mai grave.

SilviuDumitrescu

Vă propunem o formă de încălzire utilă înaintea unei „porţii”de alergare pentru sănătate – de jogging, dar ea poate fi folosită şi înainte de alte activităţi sportive.

Pentru început se pot face câteva exerciţii de gimnastică şi mobilitate pentru braţe, picioare şi trunchi (spate, umeri,ceafă) şi, eventual, streching (mai multe în capitolul V). Apoi se poate pleca în mers din ce în ce mai vioi 3-4 minute după care se trece la alergare. Când aveţi timp mai puţin şi sunteţi mai bine pregătit, puteţi elimina mersul înainte de alergare şi chiar strechingul. Apoi faceţi 5 – 10 minute o alergare începută uşor şi în care puteţi mări treptat tempoul. Cu câteva exerciţii de mobilitate şi de respiraţie se poate considera încălzirea pentru jogging terminată. Dacă vrem să facem un efort mai mare, atunci încălzirea este bine să cuprindă, după mobilitate, şi câteva alergări lansate pe 50 – 60 m, adică o alergare apropiată de alergarea de viteză, însă mult mai relaxată şi cu pauză între lansate de cel puţin 1½ – 2 minute.

Mult mai puţini dintre cei ce fac efort însă sunt obişnuiţi ca la sfârşitul unei alergări sau antrenament să facă şi aşa numita „încheiere”. Aceasta constă dintr-o alergare foarte uşoară de 3 – 5 minute sau chiar de mers pentru cei mai vârstnici, după care se fac exerciţii de respiraţie combinate cu mişcări de mobilitate şi eventual streching.

Încheierea este necesară pentru refacerea mai rapidă a organismului după efort și o trecere mai rațională a organismului de la efort la starea de repaus.

Este important ca după antrenament să ştergeţi transpiraţia cu un prosop uscat și să vă îmbrăcaţi cu lucruri uscate. Aceasta, bineînţeles, daca nu aveţi posibilitatea unui duş călduţ făcut imediat. Este bine constatat că în timpul efortului, oricât de frig este, nu se poate ră

Încheierea este necesară pentru a trece organismul în starea de repaus. Oprirea bruscă din efort, au demonstrat-o studiile despre fiziologia efortului, are efecte negative în special asupra aparatului circulator: pulsul şi tensiunea arterială revin la normal mult mai târziu când după un efort mare ne oprim brusc, iar aceasta înseamnă că oboseala din antrenament se recuperează mult mai târziu decât atunci când facem încheiere. De asemenea, eforturile fără încheiere favorizează febra musculară şi cârceii.

Mai multe informații și povești cu și despre alergători celebri puteți afla din cartea domnului Dumitrescu, „Alergăm pentru sănătate: din tainele eforturilor fizice”, pe care o găsiți la Librăria Eminescu din București (www.librariaeminescu.ro).

 Alergam-pentru-sanatate-Din-tainele-eforturilor-fizice

Nu există niciun comentariu.

Lasă un răspuns